Echinocțiul de primăvară, fenomenul care marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic, începe astăzi, 20 martie, la ora 11:01, ora României. Începând cu această dată, durata zilei, față de cea a nopții, va fi în continuă creștere până când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Echinocțiul de primăvară se produce pe 20 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. Odată cu echinocțiul din martie, durata zilei este egală cu cea a nopții în orice loc de pe Pământ.
Ce este un echinocțiu
Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus”, tradus prin „egal” şi „nox”/„noctis”, tradus prin „noapte”. Termenul de echinocțiu sau echinox face referire la fenomenul astronomic, din fiecare toamnă și primăvară.
Echinocțiul de primăvară 2025
“Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.
Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (calea care marchează, de fapt, planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′. La momentul echinocțiului de primăvara, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Atunci când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (punct folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale), el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen care determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.