back to top
marți, decembrie 23, 2025
2.2 C
Paşcani
Login

Cum a apărut obiceiul împodobirii bradului de Crăciun

Bradul de Crăciun este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri practicate în jurul Lumii, însă puţini cunosc adevăratele origini ale acestuia. Mulţi dintre noi credem că acest obicei ar avea origini păgâne, însă puţini cunosc şi adevăratele rădăcini şi înţelesuri creştine. Chiar dacă, în Imperiul Roman, Crăciunul a devenit o sărbătoare oficială abia în secolul al IV-lea, adică după câteva sute de ani de la Naşterea Domnului, în cele mai multe state din Europa, această sărbătoare a fost acceptată ca sărbătoare legală şi mai târziu, după anii 1800.

Mai mult, tradiţiile şi obiceiurile de iarnă nu au arătat de la început aşa cum le găsim noi astăzi. Un exemplu este chiar unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale Crăciunului, bradul împodobit. Tradiţia pomului de iarnă, potrivit specialiştilor, şi-ar avea originea în zona Germaniei de astăzi şi ar fi apărut în jurul secolului al XIV-lea sau al XV-lea.

Primele consemnări

Însemnările istorice ne spun că primul brad împodobit ar fi apărut la Riga, în Lituania de astăzi, în anul 1510, iar în anul 1521 prinţesa Hélene de Mecklenburg a adus la Paris obiceiul împodobirii bradului după ce s-a căsătorit cu ducele de Orleans, iar de acolo obiceiul a devenit „la modă”. În anul 1605 a fost înălţat primul brad de Crăciun într-o piaţă publică din Strassburg, împodobit numai cu mere roşii. În acelaşi an, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesian împodobeşte primul brad, aşa cum îl vedem şi în prezent, însă cu decoraţiuni care se găseau la îndemâna populaţiei. Primele globuri din sticlă argintată ar fi apărut mult mai târziu, abia în anul 1878, fiind ulterior adoptate de ţările creştine din întreaga lume. În Anglia, primul brad de Crăciun ar fi apărut în anul 1841 (cel puţin primele consemnări ale acestui obicei), când prinţul Albert a dăruit un brad soţiei sale, celebra regină Victoria. Iniţial, bradul avea în vârf un îngeraş, însă acesta a fost înlocuit cu o stea, în amintirea stelei care i-a călăuzit pe magi.

Semnificaţia creştină a bradului. Era agăţat de tavan

Dacă în ultimele secole pomul de Crăciun are mai mult o componentă decorativă şi face doar puţin trimitere la aspectele religioase ale Crăciunului, obiceiul a apărut având o puternică componentă teologică. Puţin sunt cei care recunosc înţelesurile dogmatice ale acestei tradiţii. Mai exact, în Evul Mediu, o scenetă religioasă înfăţişa izgonirea lui Adam şi a Evei din Grădina Edenului, iar un pin decorat cu mere era folosit pentru a simboliza Grădina Edenului şi Copacul Cunoaşterii, sceneta încheindu-se cu profeţia că Salvatorul va urma să vină. Cunoscutul teolog Cristian Bădiliţă explică faptul că, la origini, bradul era agăţat de tavan, cu vârful în jos şi era decorat cu mere. Astfel, acest obicei ar fi însemnat răsturnarea păcatului originar prin naşterea lui Iisus.

De aici s-a împământenit şi ideea că Adam şi Eva au muşcat din măr, deşi în Biblie scrie că Adam ar fi muşcat din fructul oprit, nu din măr. Vedem astfel cum, prin tradiţia împodobirii bradului cu mere, a intrat în concepţia generală că Pomul Cunoaşterii era de fapt un măr. Specialiştii cred că, dacă Pomul Cunoaşterii ar fi existat cu adevărat, acesta ar fi făcut mai curând un smochine, cei care au cercetat textele biblice plasând Grădina Edenului undeva în Orient.

Când a apărut tradiţia bradului în România

Primul brad care a fost împodobit la sărbătorile de Crăciunului pe teritoriul României ar fi fost văzut la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după venirea sa în Principatele Române, în anul 1866. În noaptea de Crăciun, prinţii şi prinţesele invitate la palat au împodobit bradul cântând versiunea germană a colindului „O brad frumos“.

Tradiţia pomului împodobit o putem vedea însă în anumite zone ale ţării la înmormântări, acest pom având acelaşi înţeles teologic, al Pomului Cunoaşterii. Astfel, în multe zone din ţară, inclusiv în Moldova, se împodobesc ramurile unui copac cu mere, nuci sau alte fructe, dar şi colaci sau covrigi. Mai mult, în zona Moldovei există în anumite localităţi obiceiul de a pune hainele răposatului în ramurile unui copac, haine care pot fi luate de către cei sărmani.

sursa zdi

PULSUL ZILEI

Moș Crăciun a ajuns la Primăria Pașcani – FOTO

Luni, 22 decembrie, la Primăria municipiului Pașcani a avut loc o acțiune dedicată copiilor, în cadrul campaniei „Scrisoare pentru Moș Crăciun”, inițiată de administrația locală. Evenimentul a început la ora 11:00 și a fost adresat copiilor din comunitate. ...

Consilierii liberali propun diminuarea unor taxe și impozite locale la Pașcani

Surprize privind dezbaterile din spațiul public privind majorarea cu peste 70% a taxelor și impozitelor la Pașcani. Grupul consilierilor PNL formațiune politică din care face parte și primarul municipiului Pașcani în calitate de președinte a depus la registratura primăriei...

Calendarul 2026 cu Ștefania Boboc – o adolescentă de 13 ani  din Pașcani, campioana României la gimnastică!

Calendarul 2026 cu Ștefania Boboc - o adolescentă de 13 ani  din Pașcani, campioana României la Gimnastică! STEFANIA BOBOC CALENDAR 2026

Cum ar trebui să mâncăm de sărbători ca să nu fie „prea mult”. Regulile pe care să le urmăm

Ce înseamnă prea mult în cea mai generoasă lună din an? Nu calculăm calorii și nu vorbim despre restricții. Ne uităm spre propria biologie. Aceasta face, de fapt, calculele și ne dă informațiile. Prea multă mâncare de sărbători. O auzim...

Primul val de ninsori și vreme rece din această iarnă începe de miercuri, 24 decembrie

România va fi influențată de două sisteme atmosferice majore în perioada Crăciunului – un anticiclon azoric care va aduce aer rece polar și un ciclon mediteranean responsabil de precipitații extinse. Administrația Națională de Meteorologie anunță ninsori în Moldova și...

Românii, dependenţi de salariu. Doar 1% din veniturile unei familii provin din investiţii

Finalul de an este momentul bilanțului financiar în fiecare familie. Specialistul economic al Observator, Iancu Guda, a explicat la IQ Financiar cum să ne evaluăm corect veniturile, economiile și cheltuielile, dar mai ales de ce este esențial să nu depindem...

Șeful ANPC: Suntem bătaia de joc a importatorilor de citrice. Lămâile și portocalele din România sunt furaj animalier

Șeful ANPC a transmis sâmbătă un mesaj extrem de dur, potrivit căruia România este bătaia de joc a importatorilor de citrice, în condițiile în care magazinele noastre sunt pline de lămâi și portocale care oriunde în lume ar fi...

Direcția Județeană de Drumuri Iași pune la bătaie un contract de 12 milioane de euro pentru deszăpezirea sezoanelor 2026-2030

Directia Judeteana de Administrare a Drumurilor si Podurilor Iasi a scos la licitatie acordul cadru pentru deszapezirea din perioada 2026 – 2030. Contractul vizeaza intreținerea și deszăpezirea rețelei de drumuri județene pe cele două niveluri de intervenție. Acord cadru va...

Iarnă blândă, bună pentru agricultură – ANM: Culturile de toamnă se dezvoltă favorabil

Condiţiile agrometeorologice în următoarele zile vor fi în general favorabile parcurgerii ritmurilor de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă, în cea mai mare parte a regiunilor agricole, iar lucrările de sezon se vor desfăşura pe ansamblu normal în...

Niciun articol afișat