Adoptată cu 546 de voturi pentru, 47 împotrivă și 31 abțineri, noua lege, convenită cu Consiliul European, pe 30 noiembrie 2023, este menită să apere de acţiuni nefondate şi abuzive în justiţie persoanele și organizațiile care aduc în atenţie chestiuni de interes public, cum ar fi încălcarea drepturilor fundamentale, actele de corupție, protejarea democrației sau combaterea dezinformării.
Eurodeputaţii susţin că astfel de procese sunt o ameninţare la adresa statului de drept şi afectează libertatea de exprimare, de informare şi de asociere.
Protecția se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere. Excepție vor face cazurile în care atât pârâtul, cât și reclamantul și instanța sesizată sunt din aceeași țară a Uniunii sau în care cauza este relevantă pentru un singur stat membru.
Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecție mai solidă, europarlamentarii au introdus două garanții: respingerea rapidă a cauzelor nefondate și posibilitatea de a-i solicita reclamantului să achite costurile estimate ale procedurii, inclusiv reprezentarea legală a pârâtului, precum și despăgubiri.
Dacă cel reclamat solicită respingerea rapidă a acțiunii, reclamantul va trebui să dovedească că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue. Instanța poate impune și alte sancțiuni la adresa reclamanților, care sunt adeseori politicieni, corporații sau grupuri de lobby. Acestora li se va putea ordona și să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.
Pentru a evita alegerea unei instanțe mai favorabile, la care reclamantul ar putea recurge pentru a-și asigura cele mai mari șanse de succes, noile norme prevăd că sentinţele pronunțate în țări din afara Uniunii Europene în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituții din blocul comunitar nu vor fi recunoscute.
Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.